Motto:
"Forbid us something, and that thing we desire”Geoffrey Chaucer
Este bine stiut ca natura umana este prinsa in jocul dualitatii lui bun/rau iar in cea mai mare parte a existentei noastre nu facem altceva decat să trasam linii, să schimbam procentaje, fortati sau nu, facandu-ne placere sa credem ca pana la final balanata va inclina spre parte binelui ( hollywood movies) . Acum stiu ca este discutabil si extrem de relativ care sunt granitele lui alb/negru, însă sunt cateva linii trasate, general si tacit acceptate de o majoritate. Se pare că si o societate sau o persoana descrisa ca fiind civilizată, cu principii morale intra in aceasta ecuatie, cel putin la lumina zilei.
Dificultatea apare in momentul in care gardul ridicat te indeamna sa vrei sa vezi ce este dincolo. Imperativul "Nu ai voie!" sau "Interzis" iti creaza mancarimi si te ademeneste catre gaura cheii, voit sau nu, lasata descoperita... si cu cheia sub pres ( doar nu credeti ca regulile jocului sunt pentru toti aceleasi)
Dar de ce dificultate?! Dificultate deoarece o data sarit gardul, greu te mai poti intoarce, o data deschisa usa, nu mai vrei sa o inchizi, o data muscat din fructul interzis ti-l doresti iar si iar … nu mai vrei sa te opresti si atunci cum ramane cu echilibrul lui alb/negru? Cu granitele? Cu civilizatia? Cu moralitatea?
Nu stiu cum ramane, cert este ca o data intrat pe taramul lui “Interzis” nu mai esti omul de dupa gard. Este ca si cum ai face o data dragoste cu doua superbe femei si apoi sa-ti pretinzi sa fi ca inainte si gata sa ramai la o singura femeie toata viata ta. E la fel ca atunci cand stai intr-o livada cu mere iar regula este sa mananci doar unul singur.
Nu indemn la incalcarea regulilor insa noi, oamenii, suntem construiti sa cautam libertatea, iar orice "interzis" naste un posibil "de ce?" si o samanta de curiozitate... Ceea ce trebuie sa stim este un lucru foarte clar: Toate au un pret si inainte de a plusa un "all in" trebuie sa estimezi pierderile, s-ar putea ca asul de trefla sa nu fie de ajuns si atunci dupa betia adrenalinei, sa pleci lefter si fara lectia invatata ca doar oricum se zvoneste ca adevarul umbla cu capul spart, cunoasterea aduce nefericire si curiosii mor repede...asa ca interziceti moartea prin lege….ce voluptate ar fi sinuciderea!
Psih. Daniel Popescu
(cu multumiri Soniei)